Rețeaua lui Șchiopu, protejată de DIICOT

Adrian Mogoș, Petru Zoltan

Omul de afaceri Horia Șchiopu Simu a fost trimis în judecată într-un nou dosar la începutul lunii octombrie 2015, după ce procurorii de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Sălaj l-au acuzat de gestiune frauduloasă.

 

Șchiopu Simu este unul dintre cei mai controversați afaceriști care a profitat de pe urma corupției din Auroritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților (ANRP), obținând ilegal, conform procurorilor, zeci de milioane de euro de la stat. Este arestat preventiv și trimis în judecată pentru spălare de bani și complicitate la infracțiunea de abuz în serviciu. Într-un alt dosar, Șchiopu Simu a fost acuzat că a dat o mită de 230.000 euro fostului șef al Fiscului, precum și fostului procuror-șef de la Crimă Organizată, Alina Bica, arestată și ea.

Afacerea Foradex

Horia Șchiopu Simu, poreclit de presă Bancherul Cuprului, a fost asociat cu Statul Român într-o firmă chiar dacă el și firmele sale erau cercetate pentru spălare de bani. Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS) scosese în 2007 la vânzare Foradex SA, o societate în care statul român era asociat cu Amteck Investiții SRL, și la care audior și cenzor era Team Audiat Financiar, firma deținută în proporție de 85% de deputatul PNL Eugen Nicolăescu, fost ministru al Sănătății.

Amteck Investiții, Șchiopu Simu, alături de alte 20 de firme și patru persoane, erau cercetate pentru spălare de bani. Coleg de afaceri cu aceștia era și Ionuț Costea, cumnatul lui Mircea Geoană. Ionuț Costea a fost secretar de stat în Ministerul Finanțelor, director adjunct în cadrul Băncii Europene de Reconstrucție și Dezvoltare, președinte al Raiffeisen Banca pentru Locuințe, președinte al Eximbank, actualmente pensionar. AVAS a refuzat să facă public dosarul de privatizare a SC Foradex SA, precum și informații privind monitorizarea postprivatizării acestei societăți comerciale. Interesant este de ce Guvernul a decis să privatizeze o întreprindere care avea cifra de afaceri în creștere.

Pe 14 iunie 2007, AVAS a primit două oferte pentru pachetul majoritar de acțiuni de la SC Foradex SA, o companie fondată în 1939 sub numele de Administrația Comercială pentru Mine, Prospecțiuni și Explorări, după care și-a schimbat numele de câteva ori de-a lungul timpului, devenind în 1991 societate pe acțiuni. Obiectul de activitate: exploaterea resurselor minerale. Până la data scoaterii la vânzare, Foradex identificase 850 de depozite de petrol, apă geotermală, ape minerale, minereului de fier sau de aur. Începând cu 1970, sub licență americană, Foradex a început fabricarea uneltelor de forare pentru diamante sau petrol. A pregătit proiectele pentru mai mult de 300 de fântâni cu adâncimi începând de la 300 de metri până la 800 de metri în Libia. De asemenea, a mai avut lucrări sau asistență în domeniul forărilor din diferite domenii în Zambia, Tanzania, Peru, Grecia, Kazahstan, Moldova, Algeria, Turcia, Yemen, Turkmenistan, Irak, Germania, Ghana, Africa de Sud, Tunisia.

După câteva tentative nereușite, timp în care Foradex  s-a plimbat de la Ministerul Economiei și Comețului la AVAS, statul a primit două oferte pentru cele 84,34% dintre acțiuni. Între anii 2004 și 2006 mai multe firme, printre care și Cuprom, s-au înscris la licitația pentru privatizarea Foradex. În noiembrie 2006 a fost depusă o singură ofertă din partea consorțiului format din Amteck Investiții, Cuprom și Ipronef SA. Amteck Investiții, deținută de Șchiopu Simu și partenerul său, a devenit proprietarul cu 99,70% a Foradex. În acționariatul Foradex a mai pătruns în 2010, concomitent cu retragerea lui Șchiopu Simu din funcția de administrator și președinte al Adunării Generalea Asociaților, un off-shore din Cipru, Alabastra Mining Limited care este acum acționar majoritar cu aproape 90%.

Acuze de spălare de bani

Conform AVAS, înainte ca Amteck Investiții să intre în structura Foradex, acțiunile erau deținute de SIF Muntenia care le-a cesionat firmei lui Șchiopu Simu, cu toate că acesta susținea că afacerea s-a tranzacționat pe bursă . Trebuie precizat faptul că Amteck Investiții a fost înființată cu câteva luni înainte de a prelua procentele de la Foradex și avea doi asociați: Horia Șchiopu Simu și Mircea Stroe. Cei doi, alături de Horia Pitulea, Amteck Investiții și Marc Rich – Co Investment AG, sunt menționați într-un document al Oficiului Național de Prevenire și Combatare a Spălării Banilor (ONPCSB). Lucrarea a fost înregistrată la ONPCSB la data 6 decembrie 2004 și se menționa faptul că Horia Șchiopu Simu mai figura într-o lucrare mai veche, datând din iunie 2003 și trimisă  Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție în august 2004.

„Conturile societăților Vita Care International și Nordexo Manufacturing SRL au fost creditate cu 520.037,50 USD respectiv 860.030 USD de către Innalios Consultants Limitied. Innalios Consultants Limited a înregistrat încasări de la extern în sumă de 24.059.221 EUR cu motivația alte operațiuni: încasări după livrare mărfuri export/import și a efectuat plăți externe de 2.574.516 EUR cu motivația alte operațiuni.  Împuternicit pe conturi este Șchiopu Simu Horia; societatea nu figurează în baza de date a Vămii cu operațiuni de comerț exterior sau ca partener extern; Innalios Consultants Limited are sediul în Cipru, cunoscut paradis fiscal”, se arată în documentele ONPCSB. O altă firmă interesantă menționată alături de Șchiopu Simu în documentul ONPCSB este Anamob Design pe care omul de afaceri o deținea împreună cu Mihai Leonard Rotaru, patronul Rotary Construcții, firmă care a încheiat contracte grase cu diferite autorități, centrale sau locale.

Banca Națională a României a avertizat ONPCSB

”Am făcut din Cuprom o chestie foarte mișto. Nu vreau să risc Cupromul sau libertatatea făcând mișmașuri cu băieții ăștia” a declarat, făcând referire la oficialii AVAS, Șchiopu Simu reporterilor CRJI în timpul achiziției Foradex. Totodată, el nu vedea nicio problemă în ceea ce privește parteneriatul cu Ionuț Costea, cumnatul președintelui de atunci al PSD, Mircea Geoană, pe care spune că l-a cunoscut când lucra la bancă. Șchiopu Simu a precizat că relațiile sale cu statul nu erau foarte bune, tocmai din cauza politicului și în special al lui Dan Ioan Popescu,  fost ministru al Industriilor între 2001 și 2003 și ministru al Economiei între 2003 și 2004.

”Pe vremea lui Dan Ioan Popescu  nu am putut să facem nimic, pentru că era cu Geoană în conflict. Nu am putut să cumpărăm energie ieftină, gaz ieftin… Ca să fii președintele unei bănci, eu știu că vine SRI, SIE și toți îți fac raportul. Tot ce am făcut s-a făcut prin credit de la bănci. De asta vă zic, că dacă mă bag în porcării și apar în toate ziarele, băncile după aia o să zică stop. Au venit de la poliția economică și m-au întrebat. Prima oară au fost doi, mi se pare le-am făcut copii. Lui Marc Rich eu i-am vândut marfă, dar am în documente că i-am vândut marfă. Ar putea să vină doi procurori, cinci procurori să vină să ceară documentele și e deplină transparență, eu nu am avut niciodată treabă cu rușii, pentru că ei nu înțeleg mentalitatea”, a mai spus atunci Șchiopu Simu. El a mai adăugat că a intrat în afaceri sătul să facă bani pentru alții și cu un plan bine pus la punct, fără investiții majore, el a preluat Cuprom SA, fostul combinat metalurgic din Baia Mare.

Profil de tânăr afacerist

Business Magazin a publicat acum mai bine de zece ani un articol în care Horia Șchiopu Simu era descris ca fiind șeful grupului de investitori care a preluat treptat industria cuprului din România. La 31 de ani, Șchiopu Simu era președintele Cuprom SA, după ce a renunțat la funcția de vicepreședinte Citibank Romania. Șchiopu Simu a deținut această funcție la Citibank pe când avea doar 23 de ani, adică în 1998, activitatea sa însemnând coordonarea acordării de credite de peste 300 de milioane de dolari pentru Petrom, Romgaz sau Transelectrica.

În perioada octombrie 1996 – decembrie 1998, conform aceleiași surse, Șchiopu Simu a fost junior manager la Norasco Elveția, expert în recuperarea datoriilor intra și interguvernamentale. Singura firmă cu numele Norasco care figurează în baza de date de la Registrul Comerțului din Elveția este Norasco SA, numele anterior fiind Norasco Trading și avea sediul în Montreux. Acum, sediul firmei care are un capital de 100.000 de franci elvețieni este în cantonul St. Légier la Chiésaz. Administratorul Norasco a fost numit, începând cu noiembrie 1996, Ueli Güller, secretariatul firmei fiind asigurat de un cetățean rus. Güller a mai fost legat de Metalloy Company Ltd care funcționa în aceeași clădire cu Marc Rich – Co Investment AG, firmă menționată și în scandalul privatizării ALRO Slatina.

Afaceristul Marc Rich, în prezent decedat, a fost condamnat la câteva sute de ani în Statele Unite pentru diverse inginerii financiare, dar a fost grațiat de Bill Clinton la final de mandat. El a facut afaceri în România. Marc – Rich Co Investment a înființat Glencore Investment AG care, conform Bloomberg, a vândut cu acte false petrol de slabă calitate statului român între anii 1993 și 1996. În martie 2015, o instanță din Marea Britanie a decis ca Glencore să plătească către Petrom 40 de milioane de dolari. Șchiopu Simu spune că în ‘96 era student și că nu era expert în vreo recuperare: “Am făcut un internship ca student aveam 21 de ani, am avut o bursă. Eram la Cransmontana și duceam cafelele. Ne-au văzut diverse firme care participau că eram mai deștepți sau răsăriți și ne-au dus la niște trainiguri. Primul job a fost când am terminat facultatea, m-am angajat la Citi. Din păcate nu sunt un băiat deștept!”.

Întrebat fiind de dosarele de la DIICOT în care este menționat numele său și firmele în care era asociat, Șchiopu Simu a spus că nu a fost chemat la audieri niciodată. Procurorii DIICOT de la secția centrală aveau în 2007 un dosar legat de Cuprom SA și unul trimis la Vâlcea unde era înființată una dintre firmele menționate în documentele ONPCSB. Asta se întâmpla, așa cum am precizat, în 2007 când procuror – adjunct la DIICOT era Alina Bica. Subordonata ei, procurorul Adriana Cristescu, spunea că e dificil să strângi dovezi într-un caz de spălare de bani în numai patru ani. Când am întrebat-o de ce durează atât de mult cercetările, procurorul Cristescu a lămurit situația: „Așa, și? Depinde de cât de vast este circuitul și de cât de repede funcționează autoritățile statului și mai ales băncile în a furniza niște relații. Și mai depinde și de importanța cazului, că dacă vezi că se confirmă ceva accelerezi, dacă nu, mai lași nițel!

Șchiopu Simu susținea însă că nici un anchetator nu l-a deranjat: ”Nu m-au chemat niciodată procurorii. Sunt oameni care fac rapoarte pe la SRI  și există la diverse dosare și dacă vin după aia în anchetă … răul deja e făcut. Dacă apare în presă, răul de imagine e făcut! Mă pui într-o situație extrem de nasoală! Au niște dosare pe care ei le compun, nu sunt chemat în anchetă. Pe polițiști i-am văzut o singură dată și a doua oară când le-am dat copii de pe documente. Vă spun foarte sincer, nu îmi dăunați imaginii. Răul e făcut, degeaba vă mai dau după aia în judecată”.

Șpagă la DIICOT

În timp, s-a dovedit că el a încercat să scape de dosarele penale în care era cercetat pentru spălarea banilor. În 2014 Șchiopu Simu a încheiat două contracte de asistenţă juridică în valoare de 80.000 euro cu fostul șef al Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF), Şerban Pop. Acesta În plus, el i-a mai dat lui Pop și 150.000 euro, o parte din aceşti bani urma să-i primească Alina Bica, fost procuror-șef al DIICOT, arestată în mai multe dosare. Pe 25 septembrie 2015, cei trei au fost trimiși în judecată de DNA.

„La data de 8 noiembrie 2014, inculpata Bica Alina Mihaela în calitate de procuror şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, a primit pentru sine în mod indirect printr-un intermediar suma de 17.500 euro din totalul sumei de 20.000 euro, pe care acesta din urmă, în calitate de interpus, a primit-o de la inculpatul Pop Şerban”, susţin procurorii DNA. Conform rechizitoriului, ea a schimbat procurorul de caz și a efectuat presiuni asupra unui alt procuror pentru ca dosarul în care era investigat Șchiopu Simu să fie clasat. Ceea ce s-a și întâmplat ulterior.

Șchiopu Simu a fost și el arestat însă pentru că a primit despăgubiri de peste 100 de milioane de euro pentru un teren de zece hectare pe Şoseaua Virtuţii din Sectorul 6 al Capitalei. El a cumpărat în 2006 drepturile litigioase pentru acest teren cu 1,5 milioane de euro și după o lună Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor i-a aprobat cererea prin care solicita ca dosarul său să fie analizat cu prioritate și într-un timp record a primit banii. Conform rechizitopriului, el a fost ajutat de șefii Agenției Naționale pentru Restituirea Proprietăților (ANRP), toți trimiși în judecată pentru abuz în serviciu.

https://graphcommons.com/graphs/e124b619-4370-4a12-986c-83dcf5bf4295/embed

 

După ce a obținut banii, Şchiopu a schimbat o parte în valută și apoi i-a transferat către societăți off-shore, controlate de el, cu justificarea „contract de împrumut/ restituire împrumut”. Din documentele procurorilor rezultă că în perioada martie – august 2008, Şchiopu a dispus transferul și a schimbat sumele de 9.577.000 euro, 10.010.000 dolari și 3.828.623 lei, în conturile unor societăți de tip off-shore, pentru ca apoi să le transforme în acțiuni la Compania de Construcții Căi Ferate – CCCF București S.A, Foradex SA și Cuprom SA.

În noiembrie 2008 la doar câteva luni după ce Șchiopu Simu a dispus schimbarea în valută a banilor obținuți de la ANRP, Consiliul Concurenței emitea o decizie prin care se aproba preluarea CCCF de către un off-shore cipriot, Wagma Holdings Limited deținut în totalitate de Șhiopu Simu. Ulterior, Wagma și schimbat denumirea în CCCF Limited care prin legătură directă este conectată de Drum Art SRL, una dintre cele mai mari firme de construcții din România. Drum Art este deținut aproape 95% de on off-shore din Cipru, Rosintaly Management Limited.

Fortăreața din Barajul Argeș

Atunci când a fost arestat, Șchiopu Simu se afla la la locuința sa, o fortăreață de pe strada Barajul Argeș aflată în zona de nord a Bucureștiului. Aici și-a construit o vilă de 400 mp cu două etaje pe care a vândut-o firmei Rosintaly Management Limited din Cipru. Tranzacția a avut loc în mai 2009 și ulterior imobilul a fost pus gaj pentru un credit de 1,9 milioane euro, credit achitat integral în aprilie 2015. Niciun reprezentant Drum Art nu a fost de găsit pentru a da detalii legate de această tranzacție.

Vila lui Șchiopu Simu din Barajul Argeș

Rosintaly Management este o firmă înființată în 20 septembrie 2008 și este în prezent deținută de un alt off-shore Cerentia Management Limited tot din Cipru al cărei proprietar este cipriotul Petros Avraam. Numele său este legat de multe firme din domeniul imobiliar care activează în București. Rosintaly mai deține și Pitar Moș 6 SRL care activează în domeniul imobiliar. Administratorul Pitar Moș 6 este Oana Niță, al cărei nume apare în mai toate firmele off-shore din jurul lui Șchiopu Simu și al partenerilor săi, ea fiind și reprezentantul Alabastra Mining Limited care deține acum Foradex SA, devenită în prezent Foraj București SA.

În documentele de la ONPCSB, care datează de mai bine de 10 ani, numele lui Șchiopu Simu apare lângă o lungă listă de off-shore-uri. Una dintre aceste firme este Astra Consultancy Limited unde au fost pe rând acționari unici Ionuț Costea și Gheorghe Piscu, un om de afaceri din Constanța. Când Astra Consultancy a fost dizolvată, firma era deținută de Cerentia Management. Ionuț Costea a deținut firma numai 20 de zile după care a vândut-o către un alt off-shore legat de numele avocatului Doru Cătălin Boștină. La firma acestuia de avocatură a lucrat și Mircea Stroe, celălalt asociat de la Amteck Investiții, prietenul bun al lui Șchiopu Simu.

Consel Consultancy este un alt off-shore pe care Gheorghe Piscu l-a preluat în aceeași zi cu Astra Consultancy și pe care i l-a vândut lui Ionuț Costea. La lichidare, Consel Consulting care figurase și în acționariatul Cuprom SA, era deținut evident de un alt off-shore al cărui patron este tot Petros Avraam. La data la care numele lui Șchiopu Simu și Mircea Stroe erau deja menționate în actele ONPCSB și DIICOT, Ionuț Costea nu se sfia să facă afaceri cu ei. La Cuprom, Costea a fost numit administrator în iulie 2006, dar se știa că era implicat în afacere mai demult. Astra Consultancy și Consel Consultancy au fost dizolvate în aceeași zi în martie 2014, înainte de a izbucni scandalul mediatic în care era implicat Șchiopu Simu.

Ionuț Costea a scos bani din Cipru

Ionuț Costea susține că firmele pe care le-a cumpărat nu aveau conturi bancare și ca urmare nu s-au făcut tranzacții prin ele. ”Pe cele două firme am deținut acțiuni la Cuprom. La un moment dat i-am zis lui Horia Simu să evalueze Cuprom, apoi i le-am vândut. Am fost întrebat despre cele două firme de procurori în dosarul de spălare de bani al lui Horia, dar neavând conturi bancare nu au trecut bani prin ele. Nu vă pot spune prețul tranzacției acțiunilor, dar a fost consistent”, a declarat pentru CRJI Ionuț Costea. Interesant este că din declarațiile de avere ale lui Ionuț Costea reiese faptul că el a împrumutat bani de la Astra Consultancy și Consel Consultancy :200.000 de euro, credit scadent în 2013, respectiv 1,2 milioane de dolari americani, credit scadent tot în 2013.

Afaceristul constănțean Gheorghe Piscu a refuzat să precizeze care a fost prețul tranzacției companiilor către Ionuț Costea. ”Mi-am vândut afacerile și cu asta basta. Suntem prieteni de foarte mult timp. Am fost coleg de facultate cu el, suntem ingineri de industria lemnului. Și cu domnul Șchiopu mă cunoșteam înainte de a se ocupa cu recuperări din alea (n.r. – dosare ANRP) Nu pot să vă spun cum l-am cunoscut pe Horia. Dacă dvs. faceți niște legături care nu au nici un temei o să vă dau în judecată”, a declarat Gheorghe Piscu, neuitând să menționeze că este prieten din copilărie cu Ioan Talpeș, fostul șef al Serviciului de Informații Externe.

Procurorii lovesc din nou

Așa cum am precizat, Șchiopu Simu a fost trimis în judecată la începutul lunii octombrie 2015 într-un alt dosar instrumentat de procurorii sălăjeni. Alături de el au mai fost trimiși în judecată Radu Cristian Ardelean și Ghiorghe Avasilichioaei. Procurorii susțin că în 2004 cei trei au decis să transfere activele companiei Elcond S.A. Zalău către Cuprom S.A. București și Nordexo Manufacturing București, firme controlate de Șchiopu. Ghiorghe Avasilichioaei în calitate de director general al Elcond a încheiat un contract de împrumut fictiv, urmat de convenții de plată cu Radu Cristian Ardelean, care deținea la aceea dată funcția de președinte al Adunării Generale a Acționarilor (AGA) a Elcond. Totodată, Ardelean l-a mandatat pe Avasilichioaoei să încheie contracte cu Cuprom S.A., la care președinte al AGA era Horia Simu Șchiopu.

Acesta era și reprezentantul Nordexo Manufacturing, firmă care avea calitatea de administrator al Elcond SA. Astfel s-a decis ca activele evaluate la aproximativ șase milioane euro ale Elcond SA Zalău  să fie transferate către Cuprom SA. Nordexo Manufacturing este și ea menționată în documentul ONPCSB ca fiind o firmă creditată cu 560.030 de dolari americani de către Innalios Consulting din Cipru. Innalios a avut ca acționar unic un alt off-shore cipriot Totalserve Consultants Limited care fusese asociat la Wesbroom Limited, on off-shore din structura Cuprom SA. Afacerile pe care le-a făcut Șchiopu Simu de-a lungul anilor abia acum încep încet, încet să se dezlege și, cu toate că el a negat vehement orice susținere politică, este interesant cum a ajuns un tânăr de 23 de ani să fie vicepreședintele unei bănci, apoi la 31 să devină unul dintre cei influenți oameni de afaceri din România.

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s