Generalul Dan Voinea: „PACEPA TREBUIE OBLIGATORIU AUDIAT, să spună tot ce ştie despre ATENTATUL DE LA EUROPA LIBERĂ!”

În urmă cu două zile, ziarulring.ro prelua o ştire news.ro cu dezvăluiri făcute de un ofiţer CIA, Joe Wippl, care lucra în Ambasada SUA de la Bonn, în 1978, când celebrul general Ion Mihai Pacepa a decis să se predea americanilor, culmea, înainte să se pună în aplicare planul de a organiza un atentat vizând redacţia Radio Europa Liberă. O știre despre  misteriosul general Pacepa, mai ales când vorbește despre  „planurile criminale” ale Securității, de fiecare dată când apare în presă, te înfioară, te pune pe gânduri. Dar are și menirea de a… te pune în gardă.

Ştirea  news.ro spunea, cu subiect şi predicat, că Joe Wippl, cu o carieră de peste 30 de ani în serviciile secrete americane, era ofiţer de operaţiuni detaşat în Republica Federală Germană (RFG) în 1978, atunci când Mihai Pacepa a abandonat una dintre cele mai importante misiuni: organizarea unui atentat în redacţia Radio Europa Liberă din Bonn, staţia cea mai virulentă împotriva regimului comunist al lui Nicolae Ceauşescu.  Informația aceasta care îți dă fiori tocmai pentru că ascunde posibile planuri de natură teroristă puse la cale de Securitate a mai apărut cândva, într-un interviu dat de generalul Pacepa ziarului „Ziua” prin 2001. Trimitere la acest interviu din „Ziua” face și Nestor Rates (directorul din 1989 al Europei  Libere), care, în revista „22”, spune că, în interviul din „Ziua”, generalul Pacepa spunea că, la 22 iunie 1978, Ceaușescu  îi „dăduse ordin să omoare pe câțiva de la Europa Liberă, inclusiv pe Noël Bernard, și că aceasta a fost ultima picătură care a umplut paharul și l-a determinat să se refugieze în Occident”. Dar… STOP JOC. Și informația apărută recent pe news.ro (și preluată de ziarulring.ro), și interviul din „Ziua”, și referirea la interviu, făcută de Nestor Rates, reprezintă o probă-cheie (indirectă, ce-i drept) care, împreună cu alte probe (directe și/sau indirecte), ar putea demonstra, fără putință de tădadă, că fosta Securitate punea la cale atentate la Europa Liberă și conspira să-i asasineze pe  directorii Europei Libere și pe unii disidenți incomozi. Unii chiar au primit pachete-bombă acasă, alții au fost atacați pe stradă, alții au murit în urma unor cancere…  suspecte.

„Noi am găsit documente (…). Erau planuri de atac împotriva Europei Libere”

Puţini sunt cei care ştiu că, la Parchetul General al României, a fost instrumentat şi probabil se mai află încă (între)deschis un dosar privind atentatele şi tentativele de atentat de la postul de radio Europa Liberă, toate operațiuni strict secrete, cu tentă teroristă, pregătite și puse în aplicare de Securitatea lui Ceauşescu. Cel care a deschis acest dosar ultrasensibil şi l-a adus până la faza de rechizitoriu este nimeni altul decât celebrul general magistrat (acum în rezervă) Dan Voinea, fostul şef al Procuraturii Militare. În exclusivitate pentru ziarulring.ro, acesta ne-a declarat: „Cu siguranţă, Pacepa ar trebui să fie audiat în dosarul «Europa Liberă».  Erau nişte planuri de măsuri, cum le-au zis ei, cei de la Securitate. În fapt, erau planuri de atac împotriva Europei Libere, împotriva disidenţilor. Noi am găsit documente, rapoarte şi planuri de măsuri semnate numai de Postelnicu şi de Vlad. Toate aceste documente se află în dosarul pe care l-am făcut noi cu Europa Liberă.  Sunt acolo făcute şi comisii rogatorii cu nemţii, cu ungurii, cu elveţienii, cu francezii. La elveţieni era procuror general doamna Carla del Ponte când am făcut noi dosarul în care, în atentatul de la Berna, era implicat Carlos Şacalul (n.r. – celebrul terorist al anilor `70, acum închis într-o închisoare de maximă siguranță din  Franța). De asemenea, din Franţa, a venit la noi judecătorul de instrucţie Bruguiere (n.r. – Jean Louis Bruguiere). A stat vreo 10 zile, chiar în perioada în care a murit (n.r. – o moarte foarte suspectă) ofiţerul de legătură francez  Pierre Malahude. Seara, Malahude a fost  cu noi (n.r. – cu generalul Voinea şi cu Bruguiere) la Sinaia, iar dimineaţa l-au găsit mort în casă”. Evident, toate aceste detalii par desprinse dintr-un thriller american sau dintr-un viitor film (românesc… de ce nu?) cu/despre Carlos Șacalul. Un film care s-ar putea numi „Rețeaua Carlos Șacalul – Filiera românească a terorii”.

„Pleşiţă, Postelnicu, Vlad – toţi sunt implicaţi în treaba asta!…”

Întrebat în ce stadiu a lăsat acel dosar  – cauza penală complexă ce privea faptele de arme ale brațului extern al Securității (în colaborare cu celebrul terorist venezuelean Ilich Ramírez Sánchez, alias „Carlos Șacalul”), fapte de terorism evident, ce includeau și atentatul cu bombă din 21 februarie 1981 de la postul de radio Europa Liberă din München – atunci când, în 2006, a plecat din Parchetul General, fostul magistrat militar Dan Voinea spune: „Eu am lăsat dosarul aproape finalizat. I-am făcut şi rechizitoriu şi a rămas doar de trimis în instanţă. Păi, nu  vă aduceţi aminte că Pleşiţă (n.r. – generalul Pleşiţă, fosul şef al CIE, continuatorul DIE, strămoş al SIE) a recunoscut tot?!… Pleşiţă, Postelnicu, Vlad – toţi sunt implicaţi în treaba asta!…”. Trebuie spus că, la scurt timp, după ce a fost audiat  de generalul Voinea şi a recunoscut, generalul Pleşiţă a decedat. Și asta după ce, cu ceva timp înainte, fiul său pierise într-un bizar incendiu cauzat de explozia unei/unor butelii de aragaz, la casa de vacanţă a generalului, de la Curtea de Argeş.

„Pacepa era băgat şi el în hora asta, dar la el noi nu am ajuns cu ancheta”

Revenind la generalul Pacepa (fost director adjunct al spionajului românesc și fost consilier personal pe probleme de Securitate al soților Ceaușescu), îl mai întrebăm încă o dată pe generalul Dan Voinea dacă cel care, în 1978, a defectat trecând cu o bază imensă de informaţii strict secrete  (practic, toată rețeaua spionajului românesc) la „duşmanul” de atunci al ţării ar trebui audiat de procurorii români pentru a spune tot ce ştie despre atentatele pe care Securitatea le pregătea împotriva Europei Libere şi a disidenţilor aflaţi în ţări precum Franţa, Germania, SUA, din afara blocului comunist. Iar răspunsul generalul Voinea este cât se poate de tranşant: „Pacepa era băgat şi el în hora asta, dar la el noi nu am ajuns cu ancheta. Pentru  că el, Pacepa, nu figura în planul de măsuri, care era pe oameni, fiecare având o misiune bine precizată. Iar Pacepa nu apărea în acest plan ( n.r. – probabil că nu apărea pentru că era într-o poziţie mult mai înaltă şi mult mai… strategică?). Dar Pacepa trebuie audiat, sigur că trebuie să fie audiat în legătură cu toate faptele de terorism petrecute în timpul lui. Iar în legătură cu atentatul de la Europa Liberă, Pacepa trebuie obligatoriu audiat să spună tot ce ştie. Pentru că el are informaţii despre pregătirea atacului măcar”.

„Le-au trimis bombe acasă, au fost atacați pe stradă…”

Interesant este că atacurile asupra Europei Libere și a colaboratorilor săi au continuat și mai virulent după fuga/dezertarea/defectarea generalului Pacepa, din vara anului 1978, un adevărat cutremur produs în lumea serviciilor secrete românești.  „A fost atacul asupra clădirii şi, pe urmă, au fost atacuri la directorii  Europei Libere: le-au trimis bombe acasă, au fost atacaţi pe stradă. Păi, astea tot atacuri sunt!”, spune, pe un ton ușor retoric, dar clar vehement, generalul Dan Voinea.  Ciudat sau nu, unii dintre cei care erau atacați/vizați de atacuri și atentate erau chiar directorii care aprobaseră ca, la Europa Liberă, să fie citită pentru români/în limba română celebra carte „Orizonturi roșii” – un adevărat rechizitoriu al regimului  comunist din România și al brațului său armat numit „Securitatea Statului” -, carte scrisă de generalul Pacepa imediat după defectarea sa, chiar în momentul în care ar fi trebuit să ducă la bun sfârșit un atentat împotriva Europei Libere.

O nedumerire a generalui Voinea. Și încă ceva… despre Pacepa

Fostului procuror militar-șef i se pare ciudat că dintre toţi cei care au lucrat la Europa Liberă foarte puțini s-au plâns/au făcut plângeri penale cu privire la actele de terorism în care au fost vizați direct sau indirect. El spune: „Doar Ioana Măgură Bernard, soţia fostului director Noel Bernard, şi Monica Lovinescu au făcut plângere penală (n.r. – din câte îşi aminteşte generalul Voinea). În schimb, ceilalţi  nu au făcut. Or, avusese loc un atentat împotriva postului de radio Europa Liberă, unde erau ziariştii. Deci, toţi ziariştii de acolo puteau să facă plângere pentru tentativă de omor şi nu au făcut”. Este cu atât mai ciudat cu cât, după `90, mai mulţi celebri ziarişti de la Europa Liberă au fost găsiţi în documente/rapoarte/note (și chiar „pe statele de plată” – unii informatori, alții în alte calități) ale fostei Securităţi. Cât despre generalul Pacepa, care, în mod paradoxal, în cărțile sale, a recunoscut că a colaborat cu partea cea mai rea a Securității, dar a acreditat ideea că defectarea sa a condus la căderea comunismului, nu numai în România, trebuie spus că o eventuală audiere a sa, pornind de la noile dezvăluiri ale ofițerului CIA Joe  Wippl, ar putea lămuri două lucruri. Ar putea aduce mai multă lumină în dosarul  crimelor comunismului (în care este inclus și dosarul „Europa Liberă”) și, de ce nu, ar putea lămuri, o dată pentru totdeauna, dacă enigmaticul și foarte controversatul general Pacepa mai este în viață. Sau nu.

Sursa;ziarulring.ro

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s